MARIA TĂNASE s-a născut la 25 septembrie 1913, la București. A urmat timp de un semestru cursurile Liceului 'Spiru Haret", apoi pe cele ale Liceului de fete 'Ion Heliade Rădulescu". A debutat la Teatrul de revistă "Cărăbuș" (1934).
MARIA TANASE, în 1934, a imprimat 'Mansarda', o romanță de Nello Manzatti, la casa de discuri 'Lifa Record', aceasta fiind prima imprimare a artistei. Doi ani mai târziu, a mai imprimat alte două cântece populare intitulate 'Cine iubește și lasă' și 'M-am jurat de mii de ori', sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner.
MARIA TANASE a debutat la postul de Radio București, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, și a susținut, în direct, un program de cântece românești la emisiunea 'Ora satului': 'M-am jurat de mii de ori', 'Șapte săptămâni din post', 'Ce-i mai dulce ca alvița', 'Cine iubește și lasă', 'Geaba mă mai duc acasă', 'Mărie și Mărioară', 'Țigăneasca', 'Când o fi la moartea mea'.
De asemenea, MARIA TANASE și-a făcut debutul și la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). În noiembrie 1938, a încheiat un contract cu restaurantul "Dory-Parc', devenit, apoi, "Neptun", cântând și pe estradele restaurantelor "Luxandra" și "Parcul Luther".
MARIA TANASE a susținut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roșii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziția universală de la New York (mai 1939).
MARIA TANASE A făcut turnee în Italia, la Roma și Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă 'Melody Revue' de la Istanbul.
A avut roluri pe scena Teatrului Național, în 'Cadavrul viu' de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și 'Horia' de Mihail Davidoglu (1956), și a cântat în filmele 'Se aprind făcliile' (1939, film care nu mai există), 'România' (1947), 'Ciulinii Bărăganului' (1958) și în scurt-metrajul 'Amintiri din București' (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta 'Mascota' de Edmond Audran (1944) și a avut rolul principal în comedia muzicală 'Sfinxul de la Hollywood' de Ralph Benatzky (1946).
MARIA TANASE A făcut turnee în Italia, la Roma și Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă 'Melody Revue' de la Istanbul.
A avut roluri pe scena Teatrului Național, în 'Cadavrul viu' de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și 'Horia' de Mihail Davidoglu (1956), și a cântat în filmele 'Se aprind făcliile' (1939, film care nu mai există), 'România' (1947), 'Ciulinii Bărăganului' (1958) și în scurt-metrajul 'Amintiri din București' (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta 'Mascota' de Edmond Audran (1944) și a avut rolul principal în comedia muzicală 'Sfinxul de la Hollywood' de Ralph Benatzky (1946).
De asemenea, a interpretat o serie de cântece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946.
În 1952, MARIA TANASE a fost solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu.
În 1953, MARIA TANASE lansează cântecele "Dragi mi-s cântecele mele" (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și "Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților, desfășurat la București.
Începând cu 1954 a imprimat la Radio și la casa de discuri Electrecord (în 1958), patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei 'Doina de Dolj', 'La malédiction d'amour' ('Cine iubește și lasă'), 'Danse montagnarde' ('Uhăi, bade'), 'Tiens, tiens, tiens et na' ('Iac-așa'). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză 'Le Chant du Monde', disc distins în 1965 cu 'Grand prix du disque' decernat de Academia 'Charles Cros' din Paris.
În 1955 a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincție acordată pentru interpretarea cântecelor populare și decorată cu Ordinul Muncii. În 1958 a primit titlul de "Artistă emerită".
MARIA TANASE a întreprins un nou turneu, în Bulgaria (1959), pentru o lună de zile.
În 1963 i-a apărut o culegere de melodii populare sub titlul: 'Cântecele mele'. A fost prezentatoare, în cadrul turneului pe care l-a făcut împreună cu orchestra "Taraful Gorjului", dar în același timp și interpretă, cântând piese din repertoriul ei și pe texte proprii.
A fost însă nevoită să-și întrerupă turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic bucureștean. Și-a pregătit testamentul, odată cu care lasă posterității, sub titlul "Femeia dacă", versuri imortalizate în pagina-manuscris. A murit la 22 iunie 1963.
Ca un omagiu adus artistei, în 1969 se instituie, la Craiova, Festivalul-Concurs Național al Interpreților Cântecului Popular Românesc 'MARIA TĂNASE', ce se desfășoară o dată la doi ani.
De-a lungul carierei sale, MARIA TANASE i s-au atribuit calificative precum "Privighetoarea", "Ciocârlia", "Luceafărul", "Ambasadoarea cântecului nostru popular", "Regina cântecului românesc", "Steaua", "Prințesa liricii sentimentale și a cântecului românesc" sau "Măria cântecelor", "Pasăre măiastră".
Din repertoriul alcătuit din aproapee 400 de cântece din toate regiunile țării, mai amintim: 'Aguridă', 'Am ibovnic la Mizil', 'Am iubit și-am să iubesc', 'Aseară ți-am luat basma', 'Aseară vântul bătea', 'Aș ofta să-mi iasă focul', 'Astă noapte te-am visat', 'Bade, din dragostea noastră', 'Bătrânețe, haine grele', 'Bun îi vinul ghiurghiuliu', 'Butelcuța mea', 'Lume, lume' ș.a. AGERPRES
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/maria-tanase-celebrata-de-google-la-100-de-ani-de-nastere-viata-unei-voci-fara-egal_1277904.html#ixzz2fsmUwfjD
Follow us: @realitatea on Twitter
În 1952, MARIA TANASE a fost solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu.
În 1953, MARIA TANASE lansează cântecele "Dragi mi-s cântecele mele" (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și "Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților, desfășurat la București.
Începând cu 1954 a imprimat la Radio și la casa de discuri Electrecord (în 1958), patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei 'Doina de Dolj', 'La malédiction d'amour' ('Cine iubește și lasă'), 'Danse montagnarde' ('Uhăi, bade'), 'Tiens, tiens, tiens et na' ('Iac-așa'). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză 'Le Chant du Monde', disc distins în 1965 cu 'Grand prix du disque' decernat de Academia 'Charles Cros' din Paris.
În 1955 a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincție acordată pentru interpretarea cântecelor populare și decorată cu Ordinul Muncii. În 1958 a primit titlul de "Artistă emerită".MARIA TANASE a întreprins un nou turneu, în Bulgaria (1959), pentru o lună de zile.
În 1963 i-a apărut o culegere de melodii populare sub titlul: 'Cântecele mele'. A fost prezentatoare, în cadrul turneului pe care l-a făcut împreună cu orchestra "Taraful Gorjului", dar în același timp și interpretă, cântând piese din repertoriul ei și pe texte proprii.
A fost însă nevoită să-și întrerupă turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic bucureștean. Și-a pregătit testamentul, odată cu care lasă posterității, sub titlul "Femeia dacă", versuri imortalizate în pagina-manuscris. A murit la 22 iunie 1963.
Ca un omagiu adus artistei, în 1969 se instituie, la Craiova, Festivalul-Concurs Național al Interpreților Cântecului Popular Românesc 'MARIA TĂNASE', ce se desfășoară o dată la doi ani.
De-a lungul carierei sale, MARIA TANASE i s-au atribuit calificative precum "Privighetoarea", "Ciocârlia", "Luceafărul", "Ambasadoarea cântecului nostru popular", "Regina cântecului românesc", "Steaua", "Prințesa liricii sentimentale și a cântecului românesc" sau "Măria cântecelor", "Pasăre măiastră".
Din repertoriul alcătuit din aproapee 400 de cântece din toate regiunile țării, mai amintim: 'Aguridă', 'Am ibovnic la Mizil', 'Am iubit și-am să iubesc', 'Aseară ți-am luat basma', 'Aseară vântul bătea', 'Aș ofta să-mi iasă focul', 'Astă noapte te-am visat', 'Bade, din dragostea noastră', 'Bătrânețe, haine grele', 'Bun îi vinul ghiurghiuliu', 'Butelcuța mea', 'Lume, lume' ș.a. AGERPRES
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/maria-tanase-celebrata-de-google-la-100-de-ani-de-nastere-viata-unei-voci-fara-egal_1277904.html#ixzz2fsmUwfjD
Follow us: @realitatea on Twitter
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu