Ziua Internaţională a Internetului este sărbătorită în fiecare an pe 29 octombrie.
În această zi, în urmă cu 44 de ani, în anul 1969, Charley Kline de la UCLA (California) a încercat pentru prima dată să se conecteze online.
Kline a transmis de la un calculator SDD Sigma 7 găzduit în universitate, mesajul format din cuvântul 'login' către un calculator SDD Sigma 7 de la Stanford Research Institute, utilizând reţeaua ArpaNet.
La prima încercare, după transmisia primelor două litere, 'l' şi 'o' ale cuvântului 'login', conexiunea s-a pierdut.
România a intrat în era Internetului în urmă cu 14 ani, domeniul '.ro' fiind pentru prima dată alocat unui computer din cadrul Institutul pentru Cercetări în Informatică.
Ziua Armatei, din 1944 și până astăzi, în 25 octombrie
Ziua Armatei Române este sărbătorită an de an în 25 octombrie, cinstind ziua în care, în toamna lui 1944, armata română a eliberat ultima palmă de pământ transilvănean de sub ocupația hothystă. În această zi au loc întotdeauna manifestări la monumentele eroilor, depuneri de jurăminte militare, gărzi de onoare lângă drapelul de luptă al unităților. Astăzi, ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, va fi alături de studenții anului I ai Academiei Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” la ceremonia de depunere a jurământului militar în Piața Mare din Sibiu, după care va participa, în Piața Victoriei din Timișoara, la ceremonia de decorare a Drapelului de Luptă al Batalionului 32 Infanterie “Mircea” cu Ordinul național Virtutea Militară în grad de Mare Ofițer cu însemn de război. În București, ceremoniile militare de depuneri de coroane și jerbe de flori se vor desfășura vineri la Monumentul Eroilor căzuți la datorie în teatrele de operații și pe teritoriul României (Parcul Tineretului) — ora 8,30, Mormântul Ostașului Necunoscut (Parcul Carol) — ora 10,00 și la Monumentul Eroilor din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Națională de Apărare “Carol I”) — ora 12,30. La Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I” din Capitală va avea loc Ziua Porților Deschise. AMPress
Conferinţa științifică națională “Regionalizare și politici regionale” reprezintă posibilitatea unei dezbateri de o înaltă ţinută academică şi ştiinţifică despre un subiect ce a produs în ultima perioadă multe discuţii, analize şi provocări atât la nivelul decidenţilor politici, cât şi în cadrul mediului social, economic şi cultural.
Organizată sub cupola universitară a celui mai mare sculptor român Constantin Brâncuşi, această sesiune ştiinţifică îşi propune să deschidă noi direcţii de interpretare a problematicii regionalizarii Romaniei, sa ofere oportunitatea schimbului de idei şi să provoace noi reflecţii intelectuale asupra acestui subiect.
24 octombrie - „Ziua Internaţională a Dezvoltării Informaţionale”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, prin Rezoluţia 3038/XXVII, pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra problemelor legate de dezvoltare şi asupra nevoii de a facilita comunicarea internaţională pentru rezolvarea acestor probleme. Adunarea Generală a stabilit că această zi trebuie să
coincidă cu "Ziua Naţiunilor Unite" (24 octombrie), dar şi cu data adoptării, în 1970 a Strategiei Internaţionale de Dezvoltare pentru cel de-al Doilea Deceniu al ONU de Dezvoltare.
S-a considerat că printr-o mai bună răspândire a informaţiei, ca şi prin mobilizarea opiniei publice, mai ales a tinerilor, se vor înţelege mai bine problemele legate de dezvoltare, promovându-se, astfel, cooperarea internaţională pentru dezvoltare
Balbuţia - afectează între 4 şi 5 la sută dintre copii, dispărând la vârstă adultă în 8 cazuri din 10. Afecţiune de origine multifactorială, balbuţia mai este încă percepută ca o problemă de ordin psihologic, informează cotidianul francez Le Figaro.
Considerată de multe ori o problemă ce ţine de vorbit, balbuţia alterează fluiditatea cuvintelor şi implicit a comunicării. În majoritatea cazurilor, ea apare la persoane extrem de tinere, dar poate surveni şi la vârstă adultă, în special ca urmare a unor traumatisme.
În Franţa, există circa 600.000 de persoane care suferă de balbism. Ziua internaţională a balbuţiei, marcată la 22 octombrie, constituie o bună ocazie pentru a cunoaşte mai bine acest handicap şi abordările posibile.
'Vorbitul poate fi comparat cu scrierea', explică Marie-Claude Monfrais-Pfauwadel, medic specialist în balbism. 'Iniţial, scrierea este haotică, însă ea se poate fluidiza pentru a deveni automată, când te gândeşti la ce scrii, nu la gesturile scrierii', precizează specialista.
Vorbitul reprezintă, de fapt, o sumă de mişcări produse de muşchii gurii, feţei şi laringelui, mişcări care necesită o mare rapiditate de execuţie şi o excelentă sincronizare pentru a produce sunetele. Astfel, balbuţia mai poate fi considerată o problemă locomotorie. La unele persoane bâlbâite, monitorizarea activităţii musculare atestă 'mioclonii' ale laringelui, mai exact contracţii musculare involuntare, care perturbă vorbitul.
Cercetări în domeniu, din ce în ce mai numeroase în ultimii 20 de ani, au permis mari progrese în ceea ce priveşte înţelegerea cauzelor ce stau la originea balbuţiei. Mai multe studii au arătat că există în mod clar o componentă genetică în apariţia acestei boli. Desigur, nu există o genă a bâlbâielii, însă oamenii de ştiinţă au identificat deja mai multe zone cromozomiale care ar putea avea un rol în dezvoltarea bolii. Astfel, balbuţia ar fi rezultatul unor numeroase interacţiuni între mai multe gene, dar şi cu mediul în care se dezvoltă copilul. 'Nu te naşti bâlbâit, ci cu o predispoziţie la bâlbâială', insistă Monfrais.
Specialiştii în domeniul neuroştiinţei au adus multe elemente noi pentru înţelegerea balbuţiei. 'Cauza primară a acestei afecţiuni este legată de capacitatea creierului de a trata vorbirea şi limbajul', explică Luc de Nil, profesor la Departamentul pentru patologia vorbirii şi limbajului din cadrul Universităţii din Toronto. Astfel, s-a putut constata: creierul persoanelor bâlbâite prezintă diferenţe în acelaşi timp anatomice şi funcţionale comparativ cu cel al persoanelor nebâlbâite. 'La persoanele cu balbuţie a fost remarcată o hiperactivitate cerebrală în special în momentul în care acestea iau cuvântul', detaliază Luc De Nil.
Un studiu publicat recent de echipa profesorului De Nil a dezvăluit că structura creierului este modificată în cazul copiilor care suferă de balbuţie. În unele zone cerebrale, proporţia de materie cenuşie /stratul extern al creierului/ ar fi mai puţin densă, iar conexiunile neuronale - mai puţin eficace. Urmează ca oamenii de ştiinţă să explice legătura care există între aceste modificări şi mecanismele balbuţiei.
Depăşirea balbismului depinde de numeroşi factori, în special de istoricul pacientului şi de vârsta lui. Tehnicile de reeducare practicate de ortofonişti specializaţi sunt o primă soluţie în majoritatea cazurilor. Aceste tehnici pot fi acompaniate de terapii cognitiv-comportamentale, care au drept scop ajutorarea persoanei în a-şi depăşi stresul şi jena pe care aceasta o dezvoltă adesea ca urmare a respectivului handicap. În condiţiile în care balbismul este acompaniat de perturbări de atenţie, un tratament medicamentos poate fi luat în calcul.
'Asociaţiile şi grupurile de pacienţi constituie de asemenea forme preţioase de ajutor pentru a beneficia de un sfat sau de un sprijin concret. Mai multe persoane cu balbuţie au creat chiar şi bloguri, uneori şi filme, pentru a comunica pe marginea handicapului lor şi a ieşi din izolarea pe care acesta o poate provoca', subliniază Marie-Claude Monfrais, citată de Le Figaro. AGERPRES (AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu)
În fiecare an, la 24 octombrie, statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite aniversează Ziua Naţiunilor Unite. Comunitatea internaţională marchează astfel ratificarea, în 1945, a Cartei Naţiunilor Unite, care stă la baza înfiinţării şi funcţionării Organizaţiei.
Încă din 14 decembrie 1955, dată la care România a devenit membră a Naţiunilor Unite, România a contribuit activ la demersurile vizând consolidarea rolului ONU în gestionarea colectivă a relaţiilor internaţionale, precum şi la adaptarea Organizaţiei la realităţile dinamice ale relaţiilor internaţionale contemporane.
România este unul dintre partenerii importanţi ai ONU, îşi aduce contribuţia la stabilitatea şi securitatea internaţională, atât în plan regional, cât şi în plan global, şi rămâne totodată un susţinător activ al obiectivelor importante ale organizaţiei mondiale în domenii precum dezvoltarea, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului.
In Romania sunt prezente urmatoarele agentii ONU: UNICEF, UNHCR, WHO, UNDP, IOM, FMI, Banca Mondiala.
2.LEGE SAPERE AUDE!:
Sectiuni:
Drept public
Drept privat
Drept international
Vezi detalii: www.lsucb.ro/legesapereaude/
3.ECOSTUDENT:
Sectiuni:
Management,
Marketing,
Administrarea Afacerilor
Contabilitate şi Informatică de Gestiune,
Finanţe Bănci
Vezi detalii: www.lsucb.ro/ecostudent/
4.ENGINEERING SCIENTIARUM:
Sectiuni:
Inginerie Energetică
Protecţia Mediului
Inginerie Industrială
Inginerie Economică
Mecanică
Automatică şi Ştiinte Aplicate
Vezi detalii: www.lsucb.ro/engineeringscientiarum/
5.MENS SANA IN CORPORE SANO:
Sectiuni:
Educatie Fizica si Sportiva
Kinetoterapie si Motricitate Speciala
Arte Plastice, Decorative şi Design
Asistenta Medicala Generala
Litere
Vezi detalii: www.lsucb.ro/menssana/
Inscrie-te pana pe data de 30 octombrie 2013.
Acest proiect este cunoscut pe plan național dar şi internațional, se bazează pe cercetare, dezbatere şi socializare, astfel valorificându-se cercetările studenţilor şi masteranzilor care vor participa.
Se implinesc 2 ani de la moartea lui Steve Jobs. Vezi secretele incredibile din culisele prezentarii primului iPhone!
Detaliile picante au fost dezvaluite abia acum de cei implicati in dezvoltarea iPhone
Ianuarie 2007, San Francisco. Se apropia momentul uneia din cele mai importante prezentari din istoria Apple. Insa unul dintre inginerii sefi de la Apple, Andy Grignon, nu era deloc incantat ca trebuie sa ajunga la conferinta. Asa incepe povestea lui Fred Vogelstein despre unele dintre cele mai picante momente din istoria iPhone.
Grignon era seful diviziei care se ocupa de comunicatiile radio ale viitorului iPhone. Isi dedicase doi ani si jumatate proiectului, iar acum era sigur ca se indreapta catre un dezastru. Jobs facea deja de 5 zile repetitii in secret pentru prezentare si de fiecare data, iPhone-ul avea probleme: apelurile se intrerupeau, isi pierdea conexiunea la internet, se bloca sau pur si simplu se inchidea.
Presiunea era la fel de mare si pentru ceilalti manageri ai proiectului a carui dezvoltare a costat peste 150 de milioane de dolari. “Presiunea de a respecta termenele-limita impuse de Steve Jobs era atat de mare incat ajungeai sa te certi la fiecare discutie. Inginerii isi dadeau demisia, apoi reveneau la munca dupa cateva zile de somn”, povesteste Tony Fadell, unul dintre fostii vicepresedinti ai Apple.
Inginerii isi dadeau demisia, dormeau cateva zile, apoi reveneau la serviciu
Dar discursul de 90 de minute a lui jobs a decurs fara probleme si a intrat in istorie. La final, Gringon era cat se poate de vesel: gratie prezentarii reusite si a unei sticle de whiskey. “Nu era doar vesel, ci beat de-a dreptul. Si la fel eram toti cei din randurile 5-6: ingineri sau manageri. Eram sase si fiecare era responsabil de cate un segment al demonstratiei lui Jobs. Cand portiunea aceea se termina cu bine, persoana respectiva lua o dusca. La final, sticla era goala. A fost cea mai tare prezentare din viata mea. La sfarsitul zilei toata echipa reusise sa se imbete”, povesteste Gringon.
Culmea, Steve Jobs a trebuit sa fie convins sa imbratiseze proiectul iPhone, iar discutiile au inceput inca din 2001, cand Apple a introdus iPod-ul. Motivul era simplu: oamenii n-ar fi vrut sa care 2-3 gadgeturi pentru muzica, telefonat sau citit mailuri, cand puteau folosi un singur dispozitiv. Insa provocarea era enorma. Sefii Apple se gandeau ca un iPhone va fi la fel de usor de construit precum un Macintosh. Jobs dorea in schimb sa implementeze si o versiune modificata a OS X.
La sfarsitul prezentarii eram beti cu totii
Nimeni nu mai incercase pana atunci sa inghesuie un sistem gigantic de operare in cipurile unui telefon, iar noul sistem ar fi trebuit sa fie de zece ori mai mic. In plus, nimeni nu mai pusese un ecran capacitiv pe un telefon, desi tehnologia exista inca din anii ’60. In 2003 insa, o echipa de ingineri de la Apple a descoperit cum poate folosi tehnologia multitouch la o tableta.
“Steve Jobs dorea un dispozitiv de pe care sa-si poata citi mailurile atunci cand statea pe WC”, povesteste Joshua Strickon, unul dintre primii ingineri care au lucrat la acest proiect. Marea problema era insa bateria. Nu tinea nici cat sa apuci sa iesi din casa.
Jobs voia un gadget pe care sa-si citeasca e-mail-urile cand era la toaleta
Primul prototip cu care s-a jucat Jobs ocupa un sfert din biroul sau si multi dintre sefii diviziilor se indoiau ca il vor putea micsora pana la dimensiunile unui telefon. In acelasi timp, stiau ca nu e bine sa ii spui “nu” lui Jobs. Asa ca in 2006 au dezvoltat un al doilea prototip, mult mai apropiat de pretentiile sefului Apple.
Proiectul iPhone devenise atat de complex incat ameninta uneori intreaga companie. Cei mai buni ingineri ai Apple fusesera atrasi in proiect, iar restul produselor Apple incepeau sa aiba intarzieri. “Daca iPhone ar fi fost un esec, Apple risca sa nu aiba niciun alt produs gata pentru multa vreme, marturiseste Job Rubinstein, seful diviziei hardware la vremea aceea. Mai mult, Jobs era atat de obsedat sa tina totul secret incat “am proiectat scheme false care sa-I faca pe furnizori sa creada ca ne dau piese pentru un noi iPod”, mai spune Rubinstein.
Daca iPhone ar fi fost un esec, viitorul Apple era amenintat.
Insa tot calvarul angajatilor Apple a luat sfarsit pe 9 ianuarie 2007, la 9 de mintue dupa celebrele cuvinte ale lui Jobs: “Aceasta e ziua pe care o astept de doi ani si jumatate”. Ziua in care majoritatea angajatilor Apple s-au imbatat de fericire.
În anul 1989, prin Rezoluţia nr. 44/236, Adunarea Generală a O.N.U. a desemnat a doua zi de miercuri din luna octombrie, ca fiind “Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale“, iar 13 ani mai târziu, aceeaşi adunare a decis să menţină respectarea acesteia ca un vehicul de promovare a culturii globale, cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale, inclusiv prevenirea şi pregătirea împotriva dezastrelor. Conform Rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) nr. 56/195 din 21.10.2001 şi nr. 64/200 din 21.12.2009, s-a decis ca, în fiecare an, la data de 13 octombrie, să fie marcată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor. Această zi reprezintă un mijloc de promovarea unei culturi globale cu privire la reducerea riscurilor dezastrelor.
Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale reprezintă o oportunitate de a creşte gradul de conştientizare a riscurilor dezastrelor şi de a promova o cultură globală a reducerii riscului producerii acestora şi diminuării consecinţelor provocate de ele. Este ştiut faptul că în fiecare an, 250 de milioane de persoane sunt afectate de dezastre naturale, iar statisticile arată că frecvenţa şi intensitatea lor sunt în creştere. Pe parcursul ultimilor ani aproape fiecare regiune a lumii s-a confruntat cu o anumită formă de dezastru. Sute de mii de vieţi au fost pierdute, infrastructura distrusă şi mijloacele de existenţă reduse la nivel de supravieţuire. Unele dintre aceste dezastre au cauzat anumitor ţări importante daune economice. Uniunea Europeană recunoaşte faptul că educaţia, pregătirea şi schimbul de informaţii reprezintă modalităţi eficiente de a pregăti populaţia într-un mod mai bun, pentru a face faţă dezastrelor naturale.
