1 Mai

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.

1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă

În Germania, 1 mai este zi liberă. Se poartă la butonieră o panglică roșie, în amintirea lui 1 mai 1890, când, în pofida interdicției manifestațiilor de către Sozialistengesetz, militanții Internaționalei au convenit să se întâlnească în parcuri purtând o astfel de panglică. Intrată în uitare în Germania de Vest, ea a fost mare sărbătoare în Republica Democrată Germană.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.

23 aprilie -Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor

Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor, instituită din 1996 la iniţiativa UNESCO, marchează moartea, la 23 aprilie 1616, a trei mari scriitori ai lumii: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, respectiv Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruan de origine spaniolă. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a multor oameni care au slujit peniţa, cum ar fi Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
Consiliul general al UNESCO a hotărât, în 1995, decretarea Zilei Mondiale a Cărţii şi a Dreptului de Autor la 23 aprilie, pentru a marca simbolic naşterea şi moartea acestor scriitori şi totodată pentru a încuraja lectura, un fenomen în scădere dramatică. Prima Zi Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor a fost marcată la 23 aprilie 1996.
Iniţiativa instituirii acestei zile aparţine Spaniei, unde anual, la 23 aprilie, are loc Festivalul Trandafirilor, manifestare dedicată Sfântului Gheorghe (Sfântul Jordi) şi comemorării scriitorilor Miguel de Cervantes şi William Shakespeare.
Încă din Evul Mediu, în această zi fetele şi femeile primesc flori, iar bărbaţii - cărţi. Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat abia după 1616, anul în care au murit Miguel de Cervantes şi William Shakespeare.

Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor provocări, în condiţiile dezvoltării rapide televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.

22 aprilie-Ziua Pamantului

      

În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des

.                               

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
                         

Potrivit reprezentanţilor APM, pe lângă marcarea Zilei Pământului, această acţiune are drept scop stabilizarea terenului din zona afectată de alunecări de pământ, îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea efectului de seră responsabil de schimbările climatice.

Paste fericit!!

Paşte fericit alături de cei dragi!!!!!

Ziua Internaţională a Astronomiei: 20 aprilie

     Ziua Internaţională a Astronomiei (ZIA) este o manifestare care a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii în anul 1973, pentru a atrage atenţia publicului asupra acestei ştiinţe. ZIA reprezintă momentul în care astronomii amatori şi profesionişti se reunesc pentru a împărtăşi din informaţiile şi cunoştinţele lor despre astronomie şi pentru a oferi tuturor celor interesaţi posibilitatea de a observa în mod direct frumuseţile bolţii cereşti. Nu există o dată fixă pentru Ziua Astronomiei: aceasta este serbată, de obicei, în luna aprilie sau în luna mai, în weekend-ul cel mai apropiat de Primul pătrar al Lunii, după echinocţiul de primăvară.

     Deviza ZIA este „Să aducem astronomia mai aproape de oameni!”. Este ziua în care cluburile şi societăţile de astronomie din întreaga lume organizează diferite manifestări şi activităţi pentru publicul larg. Manifestările dedicate ZIA se desfăşoară în parcuri şi grădini publice. În timpul zilei, se fac observaţii asupra Soarelui, iar după căderea nopţii se observă Luna şi planetele vizibile în acel moment. 

12 aprilie-Ziua mondiala a aviației

In fiecare an, la 12 aprilie, se sarbatoreste ziua mondiala a aviatiei si a cosmonauticii.

Federatia Internationala a Aviatiei a hotarât ziua de 12 Aprilie ca zi internationala a aviatiei si cosmonauticii deoarece în aceasta zi, în 1961, a avut loc primul zbor al unui om în spatiu, la bordul navei VOSTOK 1.

Este vorba de sovieticul Iuri Gagarin, pe atunci în vârsta de 27 de ani. Zborul a durat 108 minute, iar de la bordul navei a avut loc, în direct, o transmisie televizata.

Tot în aceasta zi, dar în 1981, are loc primul zbor al nevetei spatiale Columbia, care ulterior s-a pulverizat  din motive necunoscute la 1 Februarie 2003.

 Nu putem sărbători Ziua Mondială a Aviației și Cosmonautici fără să ne amintim de românul care a pus bazele aeronauticii: Aurel Vlaicu.

Aurel Vlaicu  a studiat la facultatea Politehnică din Munchen și apoi  a revenit în țară, unde, alături de fratele său Ion  a construit primul planor. Planorul s-a ridicat de la sol în 1909 și a zburat pentru prima oară deasupra comunei românești Binținți. Sigur, astăzi comuna Binținți se numește… Aurel Vlaicu.

Primul avion construit în România s-a numit Vlaicu I.  Cu acest avion, Aurel Vlaicu a decolat în Iunie 1910 deasupra Câmpului Cotroceni. Cum se numea primul avion? Maşina de zburat cu un corp în formă de săgeată Atât de ingenioasă, mașina de zburat era mai grea decât aerul și totuși și se ridica deasupra tuturor. Ceva absolut incredibil la acea vreme reușea să adune ca la un adevărat spectacol personalitățile vremii în zeci de reprezentații.

Povestea lui Aurel Vlaicu este strâns legată de istoria aviației românești, dar și a aviației în general. Ne amintim de ea cu mare drag fiindcă este un bun exemplu pentru noi toți și o dovadă că românii au făcut și fac lucruri extraordinare.

8 aprilie Ziua internationala a rromilor

Ziua internationala a rromilor se sarbatoreste in fiecare an la inceputul lunii aprilie. 
Ideea de a marca o astfel de zi a luat nastere la Londra, in 1971, la primul congres international al rromilor.Atunci s-a luat decizia ca 8 aprilie sa devina Ziua Internationala a Rromilor din intreaga lume. 

Tot atunci a fost adoptat, ca imn international al rromilor, cantecul "Gelem, gelem", al cantareatei Olivera Vuco, in cunoscutul film iugoslav "Am intalnit si tigani fericiti", pelicula ce dateaza din 1967. 

De asemenea, a fost adoptat si steagul international al rromilor, avand jumatatea de jos verde, simbol al campurilor inverzite, si jumatatea de sus albastra, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roata, simbolizand, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vietilor, iar pe de alta parte nomadismul, in relatie cu spatiul originar al Indiei, relateaza Amos News.

Doua decenii mai tarziu, la Congresul Mondial al Rromilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistica a Uniunii Internationale a Rromilor a oficializat alfabetul international standardizat al limbii rromani, decizia fiind semnata de 17 specialisti in domeniu, din diferite tari, in prezenta unui observator al UNESCO.

In anul 2002, de 8 aprilie, s-a sarbatorit jubileul milenar, reprezentand 1.000 de ani de atestare a rromilor in Europa. Cu acest prilej, in numeroase tari de pe toate continentele s-a desfasurat Ceremonia Raului. Lumanari aprinse si flori au fost aruncate pe ape, in memoria stramosilor rromi care si-au inceput, acum un mileniu, drumul catre Europa, apoi catre cele doua Americi si mai departe.

In 2003, in semn de solidaritate cu etnia rromilor, insusi Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, laureat al Premiului Nobel pentru pace, a tinut sa participe, pe 8 aprilie, la ceremonia aprinderii lumanarilor, la Catedrala Centrala din Dharamsala si sa inalte rugaciuni pentru pacea si unitatea rromilor de pretutindeni. 

7 aprilie - Ziua Mondiala a Sanatatii

Ziua Mondială a Sănătăţii (World Health Day) se celebrează în fiecare an pe 7 aprilie, începând din 1950. Ea marchează ziua înfiinţării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la 7 aprilie 1948. 

În acest an, tema campaniei este reprezentată de bolile transmise prin vectori. 

Scopul acestei campanii este de a sensibiliza populaţia, profesioniştii din domeniul sănătăţii şi autorităţile publice în privinţa ameninţării pe care o reprezintă vectorii şi bolile transmise prin aceştia şi stimularea familiilor şi comunităţilor pentru a acţiona şi a se proteja. 

Vectorii sunt entităţi mici (ţânţarii, muştele, gândacii, căpuşele, melcii de apă dulce) care pot transmite boli de la o persoană la alta şi dintr-un loc în altul. 

Aceştia ne pot pune sănătatea în pericol atât acasă, cât şi atunci când călătorim. 

Bolile transmise prin vectori sunt afecţiuni cauzate de aceşti agenţi patogeni în populaţiile umane.

În România, Campania de celebrare a Zilei Mondiale a Sănătăţii, având sloganul „Entităţi mici, pericol mare!” este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.